Friday , 18 August 2017

Home » Din Oraș / Județ » Fabuloasa poveste a clujeanului medaliat olimpic care a murit în mizerie. Comuniştii l-au considerat „duşman al poporului” !

Fabuloasa poveste a clujeanului medaliat olimpic care a murit în mizerie. Comuniştii l-au considerat „duşman al poporului” !

Prima medalie olimpică din palmaresul României datează de la ediţia găzduită de Paris în 1924. Cu toate acestea, un atlet clujean, István (Ştefan) Somodi, devenea vicecampion olimpic la săritura în înălţime în 1908. El a concurat însă în culorile Ungariei, Clujul fiind pe atunci parte din Austro-Ungaria.

Somodi_IstvánNăscut la 22 august 1885, István era fiul unui avocat reformat de renume. Primii paşi în sport i-a făcut încă din anii în care frecventa cursurile Liceul Teologic Reformat din Cluj. De altfel, în 1900, la acest liceu se inaugura o sală de sport foarte modernă pentru vremea respectivă. Doi ani mai târziu, tânărul Somodi era remarcat de profesorul de sport al liceului, care l-a ajutat să-şi îmbunătăţească performanţele. Atletul practica la acea vreme săritura în înălţime şi de pe loc, dar era şi un talentat patinator. În 1903, Somodi a devenit membru al Clubului Atletic Universitar din Cluj. În acea perioadă a obţinut rezultate remarcabile la săritura în înălţime şi în lungime.

 

Stadion construit în cinstea triumfului său

Ștefan_Somodi1Datorită rezultatelor sale, clubul clujean a fost inclus printre primele trei cele mai bune grupări sportive din regiune. În pofida acestui fapt, în oraşu nu prea existau condiţii bune de pregătire, aşa că Somodi s-a mutat la Clubul Atletic Universitar din Budapesta. Conform istoricului András Killyéni, care a refăcut pas cu pas biografia lui István Somodi, clujeanul a învăţat enorm, la clubul budapestan, de la Lajos Gönczy, un săritor în înălţime consacrat, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice din 1900. Astfel, la numai 21 de ani, Somodi a fost selectat printre sportivii care aveau să participe la Jocurile Olimpice Intercalate  din 1906. Ulterior, István a revenit la Cluj, la Clubul Atletic Universitar. În această perioadă a perfecţionat un stil propriu de a sări în înălţime, care a precedat actuala tehnică flop, fiind selecţionat şi în lotul care a participat la Jocurile Olimpice de la Londra. A trecut fără probleme de calificări ajungând în finala câştigată de americanul Harry Porter, cu o săritură de 190 de centimetri. Somodi s-a clasat pe locul II, cu 188 de centimetri, la egalitate cu francezul Géo André şi britanicul Con Leahy, reuşind să-şi adjudece medalia de argint. Succesul lui Somodi a fost sărbătorit de întregul oraş.

Viceprimarul l-a luat cu maşina de la gară şi l-a adus în centru, unde clujenii l-au sărbătorit cu o masă festivă. Performanţa lui István a determinat autorităţile locale să construiască o arenă modernă la Cluj, care a fost inaugurată în 1911. Este vorba despre stadionul „Ion Moina”, pe care obişnuia să joace şi echipa de fotbal „U” Cluj, arenă demolată în 2009 pentru a face loc actualei „Cluj Arena”. Totuşi, Somodi a renunţat, treptat, la cariera sportivă. În 1911 a mai câştigat o competiţie internaţională, la Dresda, după care a decis să-şi dea doctoratul în drept, fiind imediat acceptat ca membru în Baroul Cluj.

A murit în anonimat

somodi2În 1914 a fost nevoit să meargă pe front, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, fiind înrolat în armata austro-ungară. La final, după unirea Ardealului cu România, Somodi a decis să se ocupe de reorganizarea sportului din Cluj, fiind ales şi preşedinte al Clubului Atletic Universitar. De altfel, în 1934 a primit, de la regele Carol al II-lea, distincţia oferită celei mai bune asociaţii sportive din România. În 1940 a devenit procuror, iar după venirea comuniştilor la putere a fost scos complet din viaţa publică, fiind considerat „duşman al poporului”. I s-a retras pensia, dreptul de a pregăti sportivi sau de a lucra ca avocat, şi chiar dreptul de a se apropia de stadionul construit de autorităţi în cinstea triumfului său.

A trăit în condiţii foarte grele, fiind nevoit la un moment dat să-şi vândă şi medalia olimpică pentru a putea supravieţui.

În 1963, la vârsta de 78 de ani. La 26 de ani de la căderea comunismului, numele său nu a fost oficial reabilitat şi se află în aceeaşi situaţia cu alţi sportivi de legendă, stigmatizaţi de comunişti, şi care au fost uitaţi şi ignoraţi zeci de ani, unul dintre cazurile istorice fiind Angelica Rozeanu, sportiva a care a cucerit 17 titluri de campioană mondială la tenis de masă.

sursa: adevarul

Fabuloasa poveste a clujeanului medaliat olimpic care a murit în mizerie. Comuniştii l-au considerat „duşman al poporului” ! Reviewed by on . Prima medalie olimpică din palmaresul României datează de la ediţia găzduită de Paris în 1924. Cu toate acestea, un atlet clujean, István (Ştefan) Somodi, deven Prima medalie olimpică din palmaresul României datează de la ediţia găzduită de Paris în 1924. Cu toate acestea, un atlet clujean, István (Ştefan) Somodi, deven Rating:

[instagram-feed]
scroll to top