Sunday , 20 August 2017

Home » Din Oraș / Județ » Top cele mai bune 10 orase pentru afaceri! Afla pe ce loc se claseaza Cluj Napoca!

Top cele mai bune 10 orase pentru afaceri! Afla pe ce loc se claseaza Cluj Napoca!

Intr-un top Forbes: Cele mai bune 10 orase pentru afaceri, arata ca Timisoara este cel mai prosper oras din punct de vedere economic, urmat de capitala Bucuresti si bineinteles de Cluj Napoca, oras in care domeniul IT este tot mai prosper. 

Surprinzator este insa faptul ca Bucurestiul, capitala Romaniei a fost detronata de catre Timisoara. Capitala inregistreaza punctaje maxime la capitole precum Produsul Intern Brut (PIB) regional, PIB pe cap de locuitor, castig salarial sau numarul intreprinderilor active, insa nu exceleaza la capitolul infrastructura fiind probabil cea mai slab dezvoltata capitala din Europa din acest punct de vedere.

Forbes-logo-negru_rgb1

Locul 1: Timisoara

Judetul Timis este cel de-al treilea mare exportator din Romania, dupa capitala Bucuresti si judetul Arges, cu al sau oras-resedinta Pitesti, unde se produc automobilele Dacia. Avantajul cert al Timisoarei – si al Aradului de altfel – este legatura cu reteaua de autostrazi din Europa Centrala si de Vest. Aceasta si facilitatile fiscale acordate de autoritati investitorilor straini si romani care au infiintat unitati de productie in parcurile industriale din oras au contribuit in mod esential la succesul economic al Timisoarei din ultimii cinci ani. In judetul Timis exista cinci parcuri industriale, cu o suprafata de peste 200 de hectare; cinci clustere, care grupeaza companii din diverse domenii economice; 60 de centre agricole; un parc tehnologic de inovare si multe alte astfel de infrastructuri de sustinere a afacerilor.

Locul 2: Bucuresti

Bucurestiul este un oras al maximului in privinta anumitor indicatori, ponderati insa sever de neajunsuri in privinta altora. Bucurestiul nu este cel mai bun oras pentru afaceri din Romania, pozitie pe care a detinut-o anul trecut. Motivele tin de anumite lipsuri care par sa devina cronice, identificate de altfel si intr-o analiza SWOT realizata de Agentia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov. Astfel, desi in Capitala ajung trei autostrazi – intrarea/iesirea pe/dinspre A3 Bucuresti-Ploiesti nu se face prin oras, ci prin comuna Tunari; ultimii patru kilometri nu sunt inca realizati – legatura dintre acestea este facuta in mod defectuos, printr-o sosea de centura mult subdimensionata. In acelasi registru, al ineficientei, legatura dintre aeroportul Henri Coanda, situat in Otopeni si Capitala se face ori cu mașina personala, ori cu liniile de autobuz – nu exista linie de tren sau metrou, ca in marile orase europene.

In plus, starea strazilor orasenesti este „nesatisfacatoare”, potrivit analizei SWOT mentionate, reteaua de metrou este „insuficient dezvoltata”, transportul electric urban este „nemodernizat”, sistemul de transport intraregional este „deficitar”, terminalele intermodale de pasageri si marfa sunt „neadecvate” ca numar si capacitate la cerintele economiei regionale”, structurile de sprijinire a afacerilor sunt „insuficient dezvoltate”, cercetarea universitara este „slab integrata” cu mediul de afaceri si, nu in ultimul rand, rata de abandon scolar este „printre cele mai ridicate la nivel national”.

Locul 3: Cluj-Napoca

Dezvoltarea IT-ului clujean este de natura ss consolideze pozitia orasului de ”Capitala economica a Transilvaniei”. Crearea acestui cluster, in octombrie 2012, avand ca membri 30 de companii de IT, patru institutii de invatamant superior si de cercetare, precum si 7 institutii publice si organizatii catalizator, a condus la o adevarata efervescenta in domeniu. „Cel mai bine conturat domeniu din perspectiva cererii locurilor de munca in Timisoara si Cluj este IT-ul in general. Nivelul cererii in acest moment pare sa-l depaseasca pe cel al angajatilor disponibili, iar concurenta intre companiile angajatoare este din ce in ce mai mare. IT-istii din cele doua orase sunt «rasfatatii» pietei muncii, in sensul pozitiv al termenului”, declara, pentru „Forbes Romania”, Catalin Stef, CEO 3Pillar Global Romania, divizia 3Pillar Global, companie americana de servicii IT care are 200 de angajati la Cluj si 100 la Timisoara. „Un atu al Clujului in comparatie cu Timisoara este numarul mai mare de studenti, implicit al absolventilor. In ambele orase, numarul studentilor care vor sa ramana după finalizarea studiilor este ridicat, iar forta de munca este mai loiala, mai stabila decat in Capitala.”

Locul 4: Constanta

Traficul de marfuri in port a crescut anul trecut, la fel si activitate din turism. Traficul de marfuri inregistrat in portul Constanta a fost, anul trecut, de 55, 6 de milioane de tone, in usoara crestere fata de cele 55,1 de milioane de tone din 2013, potrivit datelor Companiei Nationale „Administratia Porturilor Maritime“ S.A. Constanta. In 2014, au fost inregistrate 14.824 de escale facute in total de nave, dintre care 10.053 de catre nave fluviale si 4.771 de catre nave maritime. Spre comparatie, in 2013 valorile au fost 14.066, 9.233, respectiv 4.833.

Locul 5: Oradea

Companiile continua sa investeasca zeci de milioane de euro la Oradea, in timp ce Primaria dezvolta orasul cu fonduri europene. La inceputul anului 2015, primarul Ilie Bolojan anunta ca Oradea are cel mai mare buget din ultimii 20 de ani, datorita fondurilor europene atrase pentru 26 de proiecte majore, in valoare de 195 de milioane de euro, toate cu termen de finalizare in acest an, potrivit publicatiei voceatransilvaniei.ro.”Aceste 195 de milioane de euro reprezinta contracte in lucru, nu cele finalizate. Anul acesta mai avem de executat lucrari de 136 de milioane de euro, din care contributia noastra este de 35 de milioane de euro. Intr-un an normal, noi investim din venituri proprii aproximativ zece milioane de euro.

romania

 

Locul 6: Brasov

Dezvoltarea economica a Brasovului este infranata de impotmolirea unor importante proiecte de infrastructura. Chiar daca perspectivele sunt imbucuratoare pentru Brasov si economia sa, ascensiunea orasului este intrucatva stopata de proiectele de infrastructura, mai exact de intarzierea lor. Tronsonul Comarnic-Brasov, parte a autostrazii A3 Bucuresti-Brasov, inca nu este in lucru. Oricum, chiar daca tronsonul ar fi construit, Brasovul tot nu ar fi legat de Bucuresti printr-o autostrada, intrucat mai este de construit o bucata intre Comarnic si Ploiesti.

Nici Aeroportul International Ghimbav, care urmeaza ss deserveasca Brașovul, nu este inca gata, desi termenul de finalizare era anul 2014. In prezent, sunt realizate pista, in lungime de 2.850 de metri, singura in afara aeroportului Henri Coanda care permite aterizarea unor aeronave de mari dimensiuni, precum si imprejmuirile.

Locul 7: Arad

Factorii care pozitionau Aradul intre cele mai importante centre economice romanesti in prima jumatate a secolului trecut sunt valabili si astazi.

Judetul Arad se afla pe locul al saptelea, la nivel national, in privinta numarului de companii straine cu participare straina la capital. In total, in perioada 1991-2013, peste 5.900 de astfel de firme au subscris la capitalul social o suma cumulata de peste 650 de milioane de euro, nivel care situeaza judetul pe locul al zecelea din aceasta perspectiva. Aceste rezultate au fost posibile si datorita existentei parcurilor industriale din zona.

In judet, o alta direcție spre care se indreapta banii investitorilor straini in ultima vreme este agricultura. Reprezentantii Directiei pentru Agricultura a Judetului Arad au declarat recent agentiei MEDIAFAX ca numarul tranzactiilor cu terenuri a crescut semnificativ de la inceputul anului, fiind aproape egal cu cel din tot anul 2014. In urma acestui interes, pretul unui hectar de teren agricol a ajuns la 9.800 de euro.

O alta particularitate a Aradului comparativ cu alte orase mari din tara este ca evolutia sa economica este strans legata de cea a Timisoarei, oras altadata rival. „Vasta aglomerare Timisoara-Arad nu doar depaseste ca performanta regiunea pe ansamblu, dar iese in relief ca regiune dominanta a Romaniei, in unele cazuri rivalizand chiar cu Bucuresti”, precizeaza reprezentantii Bancii Mondiale intr-un raport introcmit pentru Agentia de Dezvoltare a Regiunii Vest.

Locul 8: Pitesti

Din punct de vedere economic, cand spui Pitesti, spui Dacia. O realitate a ultimilor ani, confirmata si in 2014. La nivel national, Argesul se situeaza pe locul al doilea in privinta valorii exporturilor FOB, cu o valoare totala de 4,75 miliarde de euro. Acest nivel reprezinta aproape 10% din totalul exporturilor romanesti din perioada mentionata.

Locul 9: Tirgu Mures

Cum a evoluat economia din Tirgu Mures de la breslele mestesugaresti la era digital, via dezvoltare industriala. Revenind la proiectul orasului digital, trebuie spus ca unul dintre pilonii sai de baza este, cel puțin teoretic, Orasul Stiintific pentru Cercetare si Informatica Medicala, un district nou in municipiul Tirgu Mures, unde se doreste stabilirea unor companii de talie internationala care activeaza in domeniul cercetarii medicale, farmaceutice si al informaticii medicale precum si un cartier rezidential nou care sa deserveasca investitorii, cercetatorii, personalul conex si multe alte categorii de persoane. Valoarea totala a proiectului de la Tirgu Mures (componenta de investitii – cercetare si dezvoltare – proiecte soft) este de 77.795.787, 96 de lei, iar valoarea totala a finantarii nerambursabile pentru toate cele 11 proiecte din cadrul strategiei este estimata la 43.558.794,40 lei.

Locul 10: Iasi

Resedinta a judetului omonim, orasul Iasi este singurul pol de crestere din regiunea Nord-Est. Municipiul Iasi angajeaza aproximativ 85% din forta de munca ieseana (75.406 persoane) si participa cu peste 71% din cifra de afaceri a judetului (aproximativ 12 miliarde lei). Zona Metropolitana Iasi cuprinde peste 83% din numărul total de firme din judet si genereaza 14,5 miliarde lei,adica peste 87% din cifra de afaceri. Printre domeniile in care companiile iesene detin un loc fruntas (intre primele trei) la nivel national se numara fabricarea produselor farmaceutice de baza, producerea de echipamente electrice si electronice pentru autovehicule si de motoare pentru autovehicule (firme cu peste 1.000 de angajati); cultivarea strugurilor, productia de tesaturi, fabricarea de instrumente de control, verificare, navigatie, constructiile hidrotehnice (firme mari, care au intre 250 și 999 de angajati); fabricarea tiglelor, caramizilor si altor materiale din argila arsa, fabricarea de tuburi si tevi din otel, fabricarea de aparatura electrocasnica, de calculatoare, de cutii de viteze si elemente de transmisie (companii de marime medie, cu 50-249 de angajati).

Totodata, tinand seama de recenta dezvoltare a serviciilor IT in sistem outsourcing, dar si de tendintele la nivel global, autoritatile considera necesara mentinerea domeniului IT intre cele prioritare.

Cladirea_biscuite_Cluj-Napoca

Sursa: Forbes.ro

 

Top cele mai bune 10 orase pentru afaceri! Afla pe ce loc se claseaza Cluj Napoca! Reviewed by on . Intr-un top Forbes: Cele mai bune 10 orase pentru afaceri, arata ca Timisoara este cel mai prosper oras din punct de vedere economic, urmat de capitala Bucurest Intr-un top Forbes: Cele mai bune 10 orase pentru afaceri, arata ca Timisoara este cel mai prosper oras din punct de vedere economic, urmat de capitala Bucurest Rating:

[instagram-feed]
scroll to top